houseassassin/twenty
1
0
Fork 0
Code Issues Pull Requests Actions Packages Projects Releases Wiki Activity

Update manifest structure (#17547)

Browse Source 
Move all sync entities in an `entities` key. Rename functions to
logicFunctions

```json
{
  application: {
    ...
  },
  entities: {
    objects: [],
    logicFunctions: [],
    ...
  }
}
```
This commit is contained in:
martmull
2026-01-30 16:26:45 +01:00
committed by GitHub
parent bc022f82cb
commit f46da3eefd
162 changed files with 2555 additions and 3778 deletions
Download Patch File Download Diff File Expand all files Collapse all files
packages/twenty-docs/l/ro/developers/extend/capabilities/apps.mdx
+16 -16
View File
@@ -219,7 +219,7 @@ SDK-ul oferă patru funcții ajutătoare cu validare încorporată pentru defini
| Funcție | Scop |
| ------------------ | -------------------------------------------------------- |
| `defineApp()` | Configurați metadatele aplicației |
| `defineApplication()` | Configurați metadatele aplicației |
| `defineObject()` | Definiți obiecte personalizate cu câmpuri |
| `defineFunction()` | Definiți funcții de logică cu handleri |
| `defineRole()` | Configurați permisiunile rolurilor și accesul la obiecte |
@@ -319,14 +319,14 @@ Fiecare aplicație are un singur fișier `application.config.ts` care descrie:
* **Cum rulează funcțiile**: ce rol folosesc pentru permisiuni.
* **(Opțional) variabile**: perechi cheie–valoare expuse funcțiilor ca variabile de mediu.
Folosiți `defineApp()` pentru a defini configurația aplicației:
Folosiți `defineApplication()` pentru a defini configurația aplicației:
```typescript
// src/app/application.config.ts
import { defineApp } from 'twenty-sdk';
import { DEFAULT_FUNCTION_ROLE_UNIVERSAL_IDENTIFIER } from './default-function.role';
import { defineApplication } from 'twenty-sdk';
import { DEFAULT_ROLE_UNIVERSAL_IDENTIFIER } from './default-function.role';
export default defineApp({
export default defineApplication({
universalIdentifier: '4ec0391d-18d5-411c-b2f3-266ddc1c3ef7',
displayName: 'My Twenty App',
description: 'My first Twenty app',
@@ -339,7 +339,7 @@ export default defineApp({
isSecret: false,
},
},
functionRoleUniversalIdentifier: DEFAULT_FUNCTION_ROLE_UNIVERSAL_IDENTIFIER,
defaultRoleUniversalIdentifier: DEFAULT_ROLE_UNIVERSAL_IDENTIFIER,
});
```
@@ -347,11 +347,11 @@ Notițe:
* Câmpurile `universalIdentifier` sunt ID-uri deterministe pe care le dețineți; generați-le o singură dată și păstrați-le stabile între sincronizări.
* `applicationVariables` devin variabile de mediu pentru funcțiile dvs. (de exemplu, `DEFAULT_RECIPIENT_NAME` este disponibil ca `process.env.DEFAULT_RECIPIENT_NAME`).
* `functionRoleUniversalIdentifier` trebuie să corespundă rolului pe care îl definiți în fișierul `*.role.ts` (vedeți mai jos).
* `defaultRoleUniversalIdentifier` trebuie să corespundă rolului pe care îl definiți în fișierul `*.role.ts` (vedeți mai jos).
#### Roluri și permisiuni
Aplicațiile pot defini roluri care încapsulează permisiuni asupra obiectelor și acțiunilor din spațiul dvs. de lucru. Câmpul `functionRoleUniversalIdentifier` din `application.config.ts` desemnează rolul implicit folosit de funcțiile de logică ale aplicației.
Aplicațiile pot defini roluri care încapsulează permisiuni asupra obiectelor și acțiunilor din spațiul dvs. de lucru. Câmpul `defaultRoleUniversalIdentifier` din `application.config.ts` desemnează rolul implicit folosit de funcțiile de logică ale aplicației.
* Cheia API de runtime injectată ca `TWENTY_API_KEY` este derivată din acest rol implicit pentru funcții.
* Clientul tipizat va fi restricționat la permisiunile acordate acelui rol.
@@ -365,11 +365,11 @@ Când generați o aplicație nouă, CLI creează și un fișier de rol implicit.
// src/app/default-function.role.ts
import { defineRole, PermissionFlag } from 'twenty-sdk';
export const DEFAULT_FUNCTION_ROLE_UNIVERSAL_IDENTIFIER =
export const DEFAULT_ROLE_UNIVERSAL_IDENTIFIER =
'b648f87b-1d26-4961-b974-0908fd991061';
export default defineRole({
universalIdentifier: DEFAULT_FUNCTION_ROLE_UNIVERSAL_IDENTIFIER,
universalIdentifier: DEFAULT_ROLE_UNIVERSAL_IDENTIFIER,
label: 'Default function role',
description: 'Default role for function Twenty client',
canReadAllObjectRecords: false,
@@ -382,7 +382,7 @@ export default defineRole({
canBeAssignedToApiKeys: false,
objectPermissions: [
{
objectNameSingular: 'postCard',
objectUniversalIdentifier: '9f9882af-170c-4879-b013-f9628b77c050',
canReadObjectRecords: true,
canUpdateObjectRecords: true,
canSoftDeleteObjectRecords: false,
@@ -391,8 +391,8 @@ export default defineRole({
],
fieldPermissions: [
{
objectNameSingular: 'postCard',
fieldName: 'content',
objectUniversalIdentifier: '9f9882af-170c-4879-b013-f9628b77c050',
fieldUniversalIdentifier: 'b2c37dc0-8ae7-470e-96cd-1476b47dfaff',
canReadFieldValue: false,
canUpdateFieldValue: false,
},
@@ -401,7 +401,7 @@ export default defineRole({
});
```
`universalIdentifier` al acestui rol este apoi referențiat în `application.config.ts` ca `functionRoleUniversalIdentifier`. Cu alte cuvinte:
`universalIdentifier` al acestui rol este apoi referențiat în `application.config.ts` ca `defaultRoleUniversalIdentifier`. Cu alte cuvinte:
* **\*.role.ts** definește ce poate face rolul implicit pentru funcții.
* **application.config.ts** indică acel rol, astfel încât funcțiile moștenesc permisiunile lui.
@@ -606,8 +606,8 @@ Când funcția rulează pe Twenty, platforma injectează acreditări ca variabil
Notițe:
* Nu trebuie să transmiteți URL-ul sau cheia API către clientul generat. Acesta citește `TWENTY_API_URL` și `TWENTY_API_KEY` din process.env la runtime.
* Permisiunile cheii API sunt determinate de rolul referențiat în `application.config.ts` prin `functionRoleUniversalIdentifier`. Acesta este rolul implicit folosit de funcțiile de logică ale aplicației.
* Aplicațiile pot defini roluri pentru a urma principiul celui mai mic privilegiu. Acordați doar permisiunile de care au nevoie funcțiile, apoi setați `functionRoleUniversalIdentifier` la identificatorul universal al acelui rol.
* Permisiunile cheii API sunt determinate de rolul referențiat în `application.config.ts` prin `defaultRoleUniversalIdentifier`. Acesta este rolul implicit folosit de funcțiile de logică ale aplicației.
* Aplicațiile pot defini roluri pentru a urma principiul celui mai mic privilegiu. Acordați doar permisiunile de care au nevoie funcțiile, apoi setați `defaultRoleUniversalIdentifier` la identificatorul universal al acelui rol.
### Exemplu Hello World